Ludwig Wittgenstein, filosof anglo-austriac și profesor de filosofia limbii, spunea “The limits of my language mean the limits of my world”( „Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele”), surprinzând astfel legătura strânsă dintre limbă și cunoașterea lumii. Fiecare limbă vorbită ascunde, dincolo de cuvinte, frânturi din istoria, stilul de viață și concepția despre lume a poporului care a creat-o. În fiecare limbă există astfel cuvinte speciale, care nu au echivalent în alte limbi, care ne dezvăluie aspect unice ale vieții unui popor. Vom descoperi în rândurile ce urmează câteva astfel de cuvinte.
Albaneză:
vetullhen= o sprânceană arcuită ca luna în creștere
pagezuar= starea de a muri înainte de a cunoaște fericirea de a-ți vedea copiii căsătoriți
Bosniacă
gunj=o vestă din piele de oaie, purtată în timpul iernii de păstori
Catalană
seny= o combinație de percepție echilibrată a situației, stăpânire de sine, integritate și acțiune corectă
Croată
pivopija=băutor de bere
Cehă
prozvonit= a suna pe mobilul altei persoane cu intenția de a-ți lăsa numărul de telefon
Daneză
hyggelig= comportament cald și prietenos
Olandeză
regelneef= o persoană căreia îi place să organizeze evenimente, fără ca acest lucru să îi fi fost cerut
Estoniană
Kalailm=vreme bună pentru pescuit
Finlandeză
hiukaista= a-ți fi foame de ceva sărat
poronkusema= o distanță egală cu distanța pe care un ren o poate parcurge fără pauză (cam 5 km)
Franceză
metro-boulot-dodo= rutina zilnică
chabrot= a pune vin roșu în supă, când aceasta e pe terminate
Georgiană
genatsvale= te apreciez foarte mult
Germană (probabil limba cea mai bogată în astfel de cuvinte)
Zechpreller=o persoană care pleacă fără a plăti nota
Schadenfreude=plăcere provocată de suferința altuia
Galeză
cwtch=o îmbrățișare plină de afecțiune
Greacă
kamáki=tânăr localnic ce cutreieră plajele în căutare de turiste străine
meraki= a face ceva cu dragoste, dedicație și suflet
Maghiară
verbunkos= un dans al cărui scop e să convingă oamenii să se înroleze în armată
Islandeză
féauðnu-maðr=un om care are noroc la oierit
Irlandeză
féauðnu-maðr=un verb care descrie zgomotul făcut de porridge când dă în clocot
Italiană
mammismo=control matern care se extinde până la vârsta adultă și afectează viața copilului
Lituaniană
žlugtas=rufe înmuiate înainte de a fi spălate
Norvegiană
kram snø=zăpadă perfectă pentru bulgări
sjøstygg=a fi atât de urât, încât, dacă ești pe țărm, nu se produce mareea
Portugheză
desenrascanço=abilitatea de a ieși din situații dificile, apelând la soluții ingenioase și creative
compincha= cineva care e mereu dornic de distracție
Rusă
deryabnut’=a bea repede pentru a te încălzi
dakat’=a spune încontinuu da
Sârbă
inat= a face sau a nu face ceva intenționat, doar pentru a-i demonstra cuiva că a greșit
Spaniolă
piropo=un compliment strigat pe stradă
jajajear= a râde batjocoritor
empalagoso=ceva neplăcut de dulce
Suedeză
fika=pauză de cafea, cand mănânci și o gustare
lappsjuka=melancolie izvorâtă din izolare
Article by Lavinia Marcu
