Cele două limbi seamănă mai mult în scris decât în forma verbală. Vocabularul lor este extrem de asemănător, însă pronunția diferă. Ambele provin dintr-o limbă comună, nordica veche, vorbită de vikingi. Ambele fac parte din subgrupa scandinavă a ramurii germanice a limbilor indo-europene.
Suedeza este vorbită de circa 8 milioane de persoane în Suedia și aproximativ 300.000 în Finlanda. Are multe dialecte, mai ales rurale, foarte diferite între ele. Este atestată în scris de aproape 3.500 de inscripții din secolele IX-XI. Prima carte în limba suedeză a apărut în 1495.
Această limbă a fost influențată în timp de germană (secolele XVI-XVII), franceză (secolul XVII) și engleză (secolele XIX-XX).
Daneza este vorbită de circa 5,3 milioane de persoane în Danemarca, circa 50.000 de persoane din nordul Germaniei, precum și pe continentul american – unde sunt mulți imigranți. Dialectele sale au dispărut în timp, iar acum este folosită limba daneză standard.
Timp de 400 de ani, Norvegia a fost sub stăpânire daneză și aici limba daneză a evoluat într-o variantă numită „bokmal” (adică „limba cărții”). Originea limbii daneze este în norvegiana veche, care a fost limba comună în întreaga Peninsula Scandinavă până în secolul VIII. Primele scrieri în daneză apar spre finalul secolului XI.
Deși cele două țări, Suedia și Danemarca, au purtat numeroase războaie de-a lungul istoriei, ele sunt legate cultural. Când a apărut varianta scrisă/printată a celor două limbi, suedezii au dorit să se separe de danezi și au folosit vocalele å, ä și ö în de (în daneză) å, æ și ø. De asemenea, în suedeză apare ck în loc de danezul kk.
Totuși, la comunicare în scris cele două popoare se înțeleg destul de bine. Finlandeza, de exemplu, este cu adevărat diferită de suedeză. În comunicarea vorbită, înțelegerea este încetinită de faptul că în daneză cuvintele sunt scurtate, iar terminațiile aproape nepronunțate. Astfel încât doi vorbitori din cele două țări au probleme în a se înțelege.
Pentru un străin, ca noi, textul scris în cele două limbi pare într-adevăr surprinzător de asemănător. De exemplu, „cum te cheamă” este „vad heter du?” în suedeză și „hvad hedder du?” în daneză. Cuvintele din vocabularul uzual (pâine, măr, mulțumesc, cal) sunt foarte asemănătoare.
Există și cuvinte total diferite, precum „mic dejun” („frukost” în suedeză și „morgenmad” în daneză). Câteva reguli de scriere marchează ușor diferențe între cele două limbi: „v” în suedeză e scris „hv” la începutul cuvintelor daneze. Iar „x” în suedeză este scris „ks” în daneză. În limba suedeză (dar nu și în daneză) a fost introdus un pronume neutru („hen”) în 2015.
Și la nivel gramatical cele două limbi seamănă. Astfel, dacă vei începe să studiezi una dintre aceste două limbi, o vei înțelege parțial și pe cealaltă. Suedeza reprezintă un avantaj printre cursanți, pentru că este mai ușor de pronunțat decât daneza.
La Lektor poți studia câteva limbi străine de mare circulație internațională, care te pot ajuta să comunici cu fluență în contexte multiculturale, pe plan profesional sau personal.
Spor la studiu!
Article by Nadia Esslim
Surse:
„1000 de limbi” de Peter K. Austin
https://vocab.chat/blog/swedish-and-danish-are-they-similar-or-different.html
