Peste 100 de limbi sunt vorbite în Europa. Dintre acestea, aproape 50 fac parte din familia indo-europeană.
Există și câteva subdiviziuni:
- 12 limbi slave (bulgara, ceha, poloneza, slovena, ucraineana)
- 11 limbi romanice, derivate din latină (franceza, italiana, portugheza, româna, spaniola, catalana)
- 10 limbi germanice (engleza, germana, daneza, olandeza, suedeza, norvegiana, islandeza)
- 4 limbi celtice (irlandeza, galeza, celta scoțiană, bretona)
- 2 limbi baltice (letona și lituaniana)
- albaneza
- armeana
- greaca
- romani
- 12 limbi uralice (maghiara, finlandeza, estona)
- limbi semitice (de exemplu malteza)
- limba bască
- limba kalmâcă (de origine mongolă)
După cum vedem, unele limbi sunt unice reprezentante ale familiilor din care face parte fiecare.
Unele dintre aceste limbi sunt larg răspândite și sunt de circulație mondială (engleza, franceza, germana, spaniola, portugheza). Italiana și greaca sunt de asemenea importante, din punct de vedere literar și istoric, fiind mai des abordate de studenți.
Multe limbi europene sunt în situație precară, pe cale de dispariție.
Există multe limbi locale sau regionale. Două insule mari din Marea Mediterană sunt în această situație:
- în Sardinia, care aparține Italiei, se vorbește italiană în contexte formale, iar în general locuitorii folosesc limba sardă. Mai mult chiar, în nord este vorbită sarda logudoreză (sardu logudoresu), iar în sud sarda campidaneză (sardu campidanesu).
- în Corsica, o insulă franceză, putem comunica în franceză, însă localnicii vorbesc corsa (corsu), o limbă asemănătoare cu limba italiană.
Imigranții îmbogățesc, desigur, numărul limbilor vorbite pe teritoriul Europei.
Aici găsiți o listă cu țările europene și limbile oficiale vorbite în fiecare dintre ele: https://www.nationsonline.org/oneworld/european_languages.htm
Article by Nadia Esslim
