Traducerea automată și alte tehnologii similare pun sub semnul întrebării necesitatea învățării unei limbi străine, în contextul în care rețelele neuronale au îmbunătățit semnificativ calitatea traducerii automate. Aceasta vine într-un moment în care interesul pentru studiul limbilor străine scade global, cu reduceri ale înscrierilor în cursurile de limbi la colegii și universități, și închiderea departamentelor de limbi europene în unele universități asiatice.
Cel mai mare merit al AI pentru „oamenii de rând” este creșterea productivității, facilitând schimbul simplu de informații, emailuri și mesaje și eliminarea unor task-uri repetitive. Una dintre cele mai frecvente modalități de utilizare a AI sunt așa-numitele “smart replies”, care salvează timp și efort în schimbul de mesaje de zi-cu-zi. Totuși, un studiu din 2023 publicat în Science Report subliniază un aspect adesea neglijat: impactul dual al AI asupra limbajului și relațiilor sociale. Deși AI poate accelera comunicarea și îmbogăți limbajul emoțional, există un revers al medaliei: percepția utilizării AI poate induce o impresie de distanțare și lipsă de cooperare între interlocutori.
Într-un articol intitulat „The End of Foreign-Language Education„, publicat în The Atlantic, Louise Matsakis își descrie propria experiență cu o aplicație care permite utilizatorilor să creeze videoclipuri deepfake, pronunțând perfect limba chineză, o limbă pe care o studiază doar de câțiva ani. Prin încărcarea unei selfie-uri, autoarea a obținut o fluență în mandarină care părea inaccesibilă. Ar putea acesta fii viitorul comunicării?
Sperăm că nu. Deși AI are potențialul de a îmbunătăți aspecte logistice ale comunicării, esența relațiilor autentice rămâne profund umană. Este nevoie de mai mult decât eficiență și rapiditate pentru a construi legături interpersonale semnificative; comunicarea autentică implică empatie, înțelegere și o conexiune emoțională veritabilă, calități ce depășesc capacitatea tehnologică a AI.
Tehnologia, în ciuda progresului său, nu poate înlocui această experiență profund umană. Matsakis atrage atenția că, deși programele de traducere automată sunt adesea percepute ca fiind neutre, ele aduc de fapt propria lor interpretare în procesul de traducere. Traducerea nu este o știință exactă, ci mai degrabă o artă, și nu există o metodă unică și corectă de a transpune o propoziție dintr-o limbă în alta. Astfel, fără a cunoaște limba, majoritatea utilizatorilor nu vor putea niciodată aprecia fidelitatea unei traduceri față de original și dacă textul transmite mesajul dorit.
Învățarea unei noi limbi transcende bariera lingvistică, oferind o perspectivă unică asupra lumii și promovând o modalitate de gândire diferită. Cursurile de limbi străine Lektor sunt concepute pentru a umple acest gol și sunt gândite nu doar să îmbogățească cunoștințele lingvistice ale cursanților, ci și să cultive competențe indispensabile comunicării interculturale efective, precum empatia, asertivitatea și persuasiunea. Această abordare holistică își propune să echipeze participanții cu abilitățile necesare pentru a naviga cu succes în diversitatea culturală a lumii contemporane, punând bazele pentru conexiuni interumane autentice și durabile. Astfel, chiar și în era digitală, valoarea incontestabilă a interacțiunii umane rămâne pivotul central al comunicării eficiente.
Surse:
- Hohenstein, J., Kizilcec, R.F., DiFranzo, D., Aghajari, Z., Mieczkowski, H., Levy, K., Naaman, M., Hancock, J. & Jung, M.F. (2023) Artificial intelligence in communication impacts language and social relationships. Sci Rep, 13, articolul nr. 5487. Disponibil la: https://doi.org/10.1038/s41598-023-30938-9
- Matsakis, L. (2024) The End of Foreign-Language Education. The Atlantic. Disponibil la: www.theatlantic.com
Link articol: Mai are rost să învățam limbi străine în contextul AI? (linkedin.com)
